Un nou trend se afirma in domeniul comunicarii online. Deja, se poate vorbi, fara vreo retinere, de un avant fabulos al acestui instrument neconventional, care angreneaza cunostinte din mai multe sectoare si care ne poate propulsa in ochii celorlalti.

Acest articol se apleaca asupra blog-ului ca obiect deja indispensabil, de cativa ani incoace, al majoritatii specialistilor in comunicare si nu numai.

Nu e doar un trend, ci un fenomen amplu, care capata, progresiv, proportii si care s-a permanentizat de mai mult de un an, monopolizand industriei comunicarii online si revolutionand toate instrumentele de relationare sociala.

Artizanii acestui mediu virtual de comunicare au recomandat cu ardoare lansarea tot mai multor portaluri de construire a blog-urilor si proliferarea fenomenului corespunzator, pentru ca in acest fel, oamenii isi impartasec viziuni, conceptii, proiectii, devin proactivi, poarta discutii deschise si “liberale” despre subiecte de actualitate sau despre aspecte vizand profunzimea sufletului uman. Orice ingerinta a unui individ, atata timp cat nu vulgarizeaza cadrul conversational, nu este sanctionata, ci receptata cu interes, mai ales daca este generatoare de noi teme sociale constructive.

Prima data cand am luat cunostinta despre aceasta unealta comunicationala a fost in 2004, prin participarea la Congresul National al Studentilor la Comunicare, cand am experimentat placerea de lua contact cu Richard Linning, la acea vreme consilier pe probleme de pre-aderare al prim-ministrului roman din guvernarea actuala. La acel moment, nu am inteles prea bine ce presupune acest concept total strain pentru mine, dar in cateva luni a devenit atat de omniprezent in viata noastra, incat acum ni-l asumam ca ceva curent si uzual.

La origine, blog-urile au fost concepute pentru a consolida si potenta portofoliul strategiilor de marketing orchestrate de o companie, dar la noi, aflandu-se intr-o faza incipienta, se rezuma la comunicare intre indivizi, fara a se extrapola catre o comunicare la scara macroeconomica. La noi, se manifesta o tipologie a blog-urilor strict personale, fara a le incorpora in ansamblul de tactici si procedee ale unei firme. Cu toate aceste, blog-urile corporatiste ar trebui fie inglobate in strategiile de marketing, dar in Romania aceste tendinte sunt relativ timide, oarecum “in fasa” si e nevoie de o perioada considerabila de acomodare, timp in care sa se produca o maturizare substantiala atat a angajatilor marilor concerne romanesti si multinationale cu sediul in Romania, cat si a educatiei comportamentale corporatiste.

Comunicarea prin blog-uri ar putea fi echivalenta cu comunicarea interna in cadrul unei corporatii, totalitatea interactiunilor intre membrii staff-ului unei agentii, firme, etc. Acest fenomen expansiv al blogosferei, asa cum este denumita aceasta manifestare, intr-o acceptiune integratoare, poate determina o coeziune mai mare a personalului sau, in functie de caz, coagularea tuturor celor implicati intr-un proiect de anvergura pentru companie.

 

A construi propriul blog se pare ca este un exercitiu extrem de eficient pentru cel care intentioneaza sa isi edifice o cariera in domeniul comunicarii si sa devina un comunicator profesionist, sau daca doreste ca actiunile si demersurile sale sa aiba vizibilitate si prin transparenta actelor sale sa obtina un capital de credibilitate remarcabil.

Modalitatea in care te exprimi, ca individ, pe blog-ul particular poate fi asemuita cu un tip de publicitate personala prin care amprentezi spatial virtual ilimitat pus la dispozitie de industria Internetului cu propria ta marca.

In Romania, s-a inregistrat o multiplicare pronuntata a acestui vehicul media de-a lungul ultimului an, ce s-a extins predominant in sfera comunicarii manageriale. Se poate previziona cu usurinta ca acest termen se va incetateni in limba romana ca un cuvant autohton “cu drepturi depline”, mai ales odata cu admiterea noastra in UE, moment care va suscita noi solutii de comunicare si cooperare interpersonala si stringenta ralierii la standardele occidentale, unde blog-ul se ancoreaza in cotidian.

Blog-ul isi reclama rolul de jurnal, singura distinctie fata de jurnalul clasic rezidand in cadrul in care se enumera intamplarile – pe Internet – , si prezinta avantajul ca il poate accesa oricine detine o conexiune viabila si este familiarizat cu adresa blog-ului respectiv.

De mentionat ca blog-ul se poate materializa cu succes intr-un instrument functional de marketing, in conditiile in care este gestionat responsabil si ingenios de un “mester” priceput. Dar pentru a avansa in domeniul blog-urilor, va trebuie sa ne fie livrat un set consistent de know-how de la societatile cosmopolitane, care au atins deja un stadiu complex de dezvoltare si pot erija in rezervoare inepuizabile si eficiente de informare si recomandari utile pentru societatea romaneasca.

De ce sa avem si noi propriul blog? Foarte simplu: toate celebritatile au recurs la acest resort de comunicare, pentru a-si face publicitate si a se expune publicului larg si comunitatilor de fani din lumea intreaga intr-o versiune mai personala. Jennifer Lopez are, Enrique Iglesias de asemenea, si deja devine un imperativ sa avem si noi. Astfel, ne putem integra in lumea mondena a detinatorilor de blog-uri.

Etapele crearii unui blog sunt cat se poate de la indemana oricui:

  1. Accesam, intai un site de creare a unui webblog( http://www.blogger.com, www.blogspot.com, www.inthewire.com, www.myspace.com si portalul de Internet cel mai frecvent utilizat www.360.yahoo.com);

  2. Alegem o fraza mai speciala sau parafrazam un autor de exceptie, care e in concordanta cu starea noastra de spirit si cu personalitatea noastra distincta;

  3. Ne personalizam pagina recent creata, apeland la modele grafice decorative atractive si la layout-uri cu o cromatica deosebita si ludica( se poate gasi o oferta bogata si diversificata pe www.myspace.hacks.blogspot.com);

  4. Dam click pe butonul Upload de pe pagina principala si incarcam poze de pe PC, lasandu-ne asaltati de comentarii apreciative;

  5. Postam articole( asa-numitele entries in jargonul “bloggerian”) si asteptam sa primim comentarii la ele.

Acesti pasi fiind parcursi, tot ce avem de facut de acum inainte e sa devenim mai decisi si inarmati cu initiative meritorii, sa fim cat mai inovatori, sa nu ne multumim cu ce putem “copia” de la promotorii si antreprenorii blog-urilor. Ideal ar fi sa descoperim noi metode de publicitate si tehnici de marca personala, cu o nuanta autentica, pe care sa le incorporam intr-o strategie globala, benefica pentru imaginea si brandingul de tara.

Articol publicat in revista pentru studenti ASERtiunea.