poza1_92.jpgPana azi, aveam certitudinea ca sunt o fire moderata in tot ce gandesc si in toate actiunile performate. Cel putin, asa imi doresc sa fiu, sa las impresia asta si sa o impregnez in anturajul meu… Dar azi, am descoperit, accidental, ceva foarte interesant. Extremele sunt preferatele mele, radicalismul este punctul meu forte si apanajul meu. De ce spun asta? Well, plimbandu-ma azi deconcertata, prin Bucuresti, dupa un “chillin’” cu niste prietene, am constatat ca sunt altfel decat temperata la nivel de idee, decizie sau atitudine adoptata. Am realizat, cu o oarecare stupoare, ca pe mine nu ma multumes orice… Vreau sa traiesc in extaz. Ma simt in largul meu in mijlocul furtunilor care mai doboara, once in a while, un copac batran ( sa nu se malinterpreteze ca as fi circumspecta fata de natura sau ca nu as indragi-o:P). Am descoperit ca dozele mici, iubirile moderate, penumbra, nu ma multumesc catusi de putin, linistea mormantala ma lasa rece. Sunt momente in care ador extravaganta, opulenta, ostentativul. Scrisorile care il impovareaza pe postas, sau, mai nou, in contextul globalizarii, supraincarcarea inboxului din e-mail, care nu mi s-a intamplat de putine ori:P, ciocolata mancata fara gandul la calorii, sexualitatea care sparge termometrele. Nu stiu exact ce imi rezerva viitorul, dar nu imi fac griji…